Când te întreabă cineva care-s cele mai frumoase orașe din țară, îți vin în gând Sibiu, Brașov, Cluj sau chiar București. Moldova e menționată doar când vine vorba de mănăstiri, mâncare și prețuri mici. Iașului nu i-am acordat niciodată prea multă atenție iar vizita rapidă pe care i-am făcut-o în liceu nu mi-a atras deloc atenția. I-am dat încă o șansă în weekendul trecut. Așa cum mi se întâmplă de fiecare dată când plec la drum fără așteptări, orașul acesta mi-a schimbat cu totul părerea despre el. Iașul merită să fie pe lista celor mai frumoase orașe turistice din România din o mulțime de motive dar încep cu primele și cele mai importante.

Ca să vizitezi Iașul, ai nevoie de mai mult decât un citybreak dar și 2-3 zile sunt deajuns ca să-ți faci o idee. Eu am luat parte la un tur gratuit în Iași organizat de ICAR Tours, tur care se întâmplă în fiecare miercuri între ora 9 și 11. Traseul este ghidat și cuprinde 20 de obiective turistice importante din oraș între Piața Unirii și Palatul Culturii. Sau poți alege să faci un tur individual dar îți recomand să te documentezi înainte sau să îți iei cu tine o hartă și un ghid printat pentru că e păcat să ratezi ceva. Iașul e plin de obiective turistice extrem de importante, în stare foarte bună și din care poți învăța foarte multe.

Spre deosebire de alte orașe în care după ora 22 nu mai vezi picior de om pe stradă și poți număra cluburile (goale) pe degetele de la o mână, Iașul stă foarte bine la capitolul viață de noapte. Atât în noaptea de vineri cât și de sâmbătă am văzut străzi pline de tineri zâmbitori mișunând, pub-uri și cluburi pline, cu muzică pentru toate gusturile și prețuri mult mai mici decât în București.

E păcat să vii în Iași și să nu descoperi și împrejurimile. Într-o jumătate de zi am vizitat Palatul Cuza de la Ruginoasa și Castelul Sturdza de la Miclăușeni. La Miclăușeni am descoperit un petec de liniște. Complexul cuprinde și două unități de cazare administrate de călugărițele de la mănăstirea Miclăușeni, în mijlocul unei păduri dese și extrem de liniștite.

Îmi amintesc de o zi din clasa a 5-a, când am plecat în excursie la Vulcanii Noroioși. Ajunși în zona Buzăului, am fost foarte dezamăgiți să aflăm că drumul nu este bun și autocarul nu poate ajunge acolo (așa ne-au spus profesorii). Ar fi trebuit să mergem pe jos aprox. 7 km dus și tot atât întors, dar nimeni nu s-a încumetat să plece cu un grup destul de mare de copii pe jos, pe o distanță atât de mare. Așadar, am rămas cu un gust amar, întorcându-ne acasă fără să vizităm principalul obiectiv pentru care ajunsesem acolo.

De atunci, m-am tot gândit să vizitez vulcanii noroioși, dar de fiecare dată cand eram în zonă, ne grăbeam sau aveam alte lucruri de făcut.

Astfel că, după un weekend petrecut în zona Brașovului, am decis să ne întoarcem acasă, prin Buzău. Am plecat de dimineață, pentru a avea toată ziua la dispoziție.

Vulcanii noroioși sunt situați în apropiere de Berca, jud. Buzău și reprezintă una dintre cele mai cunoscute și importante atracții turistice din zonă. Există două platouri cu astfel de formațiuni: Pâclele Mari – se află în partea stângă a drumului, la aprox. 2 km după ce acesta se ramifică și Pâclele Mici – se regăsesc după 2 km de mers înainte de la intersecția drumurilor, iar pentru a ajunge pe platou, va trebui să urcați un deal.

Îmi amintesc că la Pâclele Mari am plătit și intrare. Acolo se afla și un restaurant unde am servit masa apoi.

La Pâclele Mici nu am plătit intrare. A trebuit să urcăm un deal în timp ce afară erau aproximativ 40 grade. Se apropiau niște nori ce păreau a vesti o furtună. Totuși, nu a plouat deloc în acea zi.

Vulcanii s-au format datorită gazului metan din adâncuri care adună noroi și sare din diversele straturi prin care trece. Craterele arată diferit iar peisajul este unul deosebit: nu există vegetație pe platouri, iar terenul este arid. Nu încercați să puneți mâna pe noroi. Din câte am înțeles, irită pielea.

Mie mi-a plăcut foarte mult. Am văzut altceva decât de obicei și am fost încântată de această minune a naturii.

Dunarea, grava si tulbure , al doilea fluviu ca marime din Europa ( dupa Volga ) ,dupa ce izvoraste si strabate in drumul sau spre varsare 8 tari , strapungand o multime de bariere montane, reuseste in tara noastra sa atinga recordul de a avea cel mai lung defileu din Europa, adica de 134 km.

Am avut sansa sa merg in fiecare an la Cazane.Pot spune ca le-am vazut din ambele sensuri si dinspre Moldova Noua si dinspre Orsova.Mi-a placut mai mult a doua varinata!Pentru cine vine sa viziteze Cazanele Dunarii pentru prima data…le recomand ca la Eselnita sa traga bine aer in piept si sa-si pregateasca aparatele de fotografiat, pentru ca ce va urma ii va impresiona peste masura ochii si-i va taia rasuflarea!Fara exagerari.
Noi am fost de fiecare data cu masina, de obicei cu un grup de prieteni. Am fost si cu cortul, asezandu-ne tabara in Satul de Vacanta Mraconia, sau avand cazare in Baile Herculane si de acolo veneam in excursie de-o zi.

Am avut sansa sa merg in fiecare an la Cazane.Pot spune ca le-am vazut din ambele sensuri si dinspre Moldova Noua si dinspre Orsova.Mi-a placut mai mult a doua varinata!Pentru cine vine sa viziteze Cazanele Dunarii pentru prima data…le recomand ca la Eselnita sa traga bine aer in piept si sa-si pregateasca aparatele de fotografiat, pentru ca ce va urma ii va impresiona peste masura ochii si-i va taia rasuflarea!Fara exagerari.
Noi am fost de fiecare data cu masina, de obicei cu un grup de prieteni. Am fost si cu cortul, asezandu-ne tabara in Satul de Vacanta Mraconia, sau avand cazare in Baile Herculane si de acolo veneam in excursie de-o zi.

Dar cel mai frumos este vara! Te poti bucura mai mult de natura cand totul este inverzit. Un adevarat spectacol in aer liber, in care eroina principala, Dunarea , continua lupta cu muntele, de sute de ani.Cazanele Mari si Cazanele Mici fac parte din 1980 din Rezervatia Naturala Portile de Fier, intinzandu-se pe o suprafata de 215 ha. Zona turistica se intinde doar 50 km , de la Svinita la Orsova.Este una dintre cele mai spectaculoase destinatii din Romania, fiind deseori numita si ‘’Dubrovnikul Romaniei’’ !

Frumusetea Dunarii la Cazane, cand muntii se apropie destul de mult si latimea ei scade vizibil, vegetatia, forma si inaltimile stancilor, ambarcatiunile, pesterile din apropiere, clima blanda, Manastirea Mraconia, cea care parca a rasarit direct dintre ape…sunt doar cateva lucruri care m-au convins ca ma pot mandri cu aceasta zona .Pe care sa o pot recomanda cu incredere oricarui strain , care vine pentru prima oara in Romania!

Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa Regelui Carol I, pentru a-i servi drept reşedinţă de vară, investită cu funcţii politice, culturale şi simbolice. După 1914, castelul Peleş şi-a exersat în continuare funcţia de reprezentare şi de muzeu, fără a mai fi însă locuit timp 6 luni pe an, aşa cum obişnuia suveranul fondator. Până în 1947, devine spaţiu aulic pentru vizitele oficiale sau găzduieşte ceremonii cu caracter militar. Cel mai important eveniment organizat la Sinaia şi găzduit de castelul Peleş până la abdicarea Regelui Mihai, în decembrie 1947, a fost legat de sărbătorirea semicentenarului castelului în anul 1933 de către Regele Carol al II-lea (1930-1940). 
În perioada ianuarie – martie 1948, castelul este închis din ordinul autorităţilor comuniste, iar bunurile de patrimoniu sunt inventariate. Cea mai mare parte a colecţiilor de pictură, mobilier, textile, piese de artă decorativă şi cărţi au fost transferate la Muzeul de Artă din capitală. Din luna mai a aceluiaşi an, alte piese au intrat în custodia diferitor instituţii de cultură din marile oraşe ale României, Bucureşti, Braşov, Sibiu etc.

Din anul 1953, castelul devine Muzeu Naţional, deschis publicului larg, în timp ce celelalte imobile situate pe domeniul Peleş, precum castelele Pelişor, reşedinţa particulară a celui de-al doilea cuplu regal, Ferdinand I, Maria şi Foişor, fosta Casă de vânătoare a primului Rege al României şi reşedinţă a regilor Carol al II-lea şi Mihai I vor deveni case de creaţie şi odihnă pentru scriitorii, muzicologii şi artiştii plastici agreaţi de regimul comunist.
Din 1990, respectiv 1993 şi până azi, castelele Peleş şi Pelişor sunt redeschise spre vizitare. În anul 2007, după cinci ani de negocieri între Statul român şi Casa regală, se ajunge la un acord, prin care castelul Peleş, castelul Pelişor, precum şi întregul domeniu Peleş alcătuit din fostele dependinţe regale, au reintrat în proprietatea Regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947), dar continuă să fie administrate de statul român. Excepţie face castelul Foişor, clădire inaugurată în anul 1881. Acordul cu Casa regală, expirat în anul 2009, în cazul castelului Pelişor şi în 2010, în cazul castelului Peleş, a fost din nou prelungit. În 1932, Foişorul a căzut pradă unui incendiu devastator. A fost reconstruit un an mai târziu în perioada Regelui Carol al II-lea (1930-1940). În anii 1970, clădirii iniţiale i s-a adăugat o aripă nouă şi interioarele au suferit modificări semnificative. După 1989, clădirea a devenit vilă de protocol a preşedinţiei României, statut pe care continuă să îl păstreze.

Cu siguranta toata lumea stie ca orasul Bucuresti este capitala Romaniei. Este centrul politico-administrativ, financiar, cultural-artistic si urban al tarii, fiind cel mai mare oras din Romania.Situat in sud-estul tarii, in Campia Vlasiei, parte din marea Campie Romana, Bucuresti este strabatut de raul Dambovita, care ii confera un mare farmec, parerea mea, bineinteles. Pacat ca autoritatile nu fac mai mult pentru a pune cu adevarat in valoare acest potential natural, pentru ca eu cred ca Dambovita este un simbol al capitalei, care se poate transforma dintr-un rau banal intr-un real si interesant obiectiv turistic pentru oras. In fine…poate ca visez eu prea mult, asta e!

Pentru 2018 mi-am propus sa vizitez mai multe muzee aflate in Bucuresti si am inceput cu Muzeul National de Istorie Naturala “Grigore Antipa”. De fapt este a doua vizita, prima avind loc in urma cu multi ani si eram curios cum arata muzeul Antipa dupa renovarea ce a durat aproape trei ani.

La muzeul Antipa veti gasi vitrine noi care imita bine habitatul animalelor in cauza. Multe exemplare de animale, care au fost puse in lumina extrem de frumos (in diorame). Unele sunt chiar mari; plus ca desi sunt impaiate, unele sunt chiar superbe!

Din cite am observat s-a marit si vechea pestera artificala, unde puteti vedea stalactite, stalacmite, coloane, bazine cu apa. Exista o “camera” cu trofee de vanatoare, dar si un sector dedicat biologului Grigore Antipa, unde sunt o parte din lucrurile lui: carti, microscopul folosit, biroul, aparat foto, etc.

Alt aspect interesant ar fi faptul ca muzeul ”Antipa” lanseaza vizitele senzoriale pentru persoanele cu deficiente de vedere!

In cadrul proiectului s-au realizat 4 standere îin care sunt expuse cochilii de moluste, tipuri de pene si esantioane de blanuri apartinind unor specii autohtone si din fauna mondiala, care fac posibila interactiunea vizitatorilor cu deficiente de vedere cu piesele muzeale, in mod obisnuit, interzise atingerii.

Din cele 21 de basoreliefuri tot pentru persoanele cu dizabilitatii vizuale, 17 au fost completate cu ”glasurile” animalelor reproduse in lucrarile murale, pentru a completa si imbogatii informatia stiintifica castigata prin pipairea lor.

Nu stiu exact daca persoanele cu handicap locomotor beneficiaza de aceeasi atentie; adica eu nu am observat rampe speciale de acces in interior, deoarece muzeul Grigore Antipa este organizat pe trei niveluri:

Demisol: biodiversitatea Romaniei (mediul acvatic, bioregiuni alpine, stepice, pontice, fauna Romaniei, s.a)
Parter: Biodiversitatea Terrei (mari, bioregiuni malgase, neotropicale, orientale, s.a)
Etaj: Istorie naturala (gigantii marilor, minerale si roci, genetica, originea vietii, sala fosilelor, sala insectelor, anatomia omului, sala interactiva s.a)

Concluzia este ca Bucurestiul are un foarte interesant muzeu de istorie naturala si merita sa-l vizitati, alaturi de familie si/sau prietenii vostri. Probabil ar fi bine sa rezervati cel putin 2 ore pentru muzeu, daca nu chiar mai mult daca aveti timp si rabdare, si explorati incet muzeul, pentru ca are multe de oferit, mai mult decit am mentionat si aratat eu in acest articol.